Textul normelor

Textele sunt reproduse din forma consolidată a fiecărui act, la data indicată. Citatele marcate „teza I” reproduc doar prima frază a alineatului; o literă fără partea introductivă reproduce doar litera.

Constituția României, republicată

Constituție, art. 125 alin. (1)
„Judecătorii numiți de Președintele României sunt inamovibili, în condițiile legii.”

Constituție, art. 126 alin. (1)
„Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege.”

Constituție, art. 126 alin. (3)
„Înaltă Curte de Casație și Justiție asigură interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești, potrivit competenței sale.”

Constituție, art. 131 alin. (2)
„Ministerul Public își exercită atribuțiile prin procurori constituiți în parchete, în condițiile legii.”

Constituție, art. 131 alin. (3)
„Parchetele funcționează pe lângă instanțele de judecată, conduc și supraveghează activitatea de cercetare penală a poliției judiciare, în condițiile legii.”

Constituție, art. 132 alin. (1)
„Procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției.”

Constituție, art. 133 alin. (1)
„Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței justiției.”

Constituție, art. 133 alin. (2) lit. a)
„14 sunt aleși în adunările generale ale magistraților și validati de Senat; aceștia fac parte din două secții, una pentru judecători și una pentru procurori; prima secție este compusa din 9 judecători, iar cea de-a doua din 5 procurori;”

Constituție, art. 133 alin. (2) lit. b)
„2 reprezentanți ai societății civile, specialiști în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputație profesională și morală, aleși de Senat; aceștia participă numai la lucrările în plen;”

Constituție, art. 133 alin. (2) lit. c)
„ministrul justiției, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.”

Constituție, art. 133 alin. (3)
„Președintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit, dintre magistrații prevăzuți la alineatul (2) litera a).”

Constituție, art. 133 alin. (6)
„Președintele României prezidează lucrările Consiliului Superior al Magistraturii la care participă.”

Constituție, art. 134 alin. (1)
„Consiliul Superior al Magistraturii propune Președintelui României numirea în funcție a judecătorilor și a procurorilor, cu excepția celor stagiari, în condițiile legii.”

Constituție, art. 134 alin. (3)
„Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii în materie disciplinară pot fi atacate la Înalta Curte de Casație și Justiție.”

Constituție, art. 142 alin. (1)
„Curtea Constituțională este garantul supremației Constituției.”

Constituție, art. 142 alin. (2)
„Curtea Constituțională se compune din nouă judecători, numiți pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit.”

Constituție, art. 142 alin. (3)
„Trei judecători sunt numiți de Camera Deputaților, trei de Senat și trei de Președintele României.”

Constituție, art. 142 alin. (4)
„Judecătorii Curții Constituționale aleg, prin vot secret, președintele acesteia, pentru o perioadă de 3 ani.”

Constituție, art. 146 lit. a)
„se pronunță asupra constituționalității legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Președintelui României, a unuia dintre președinții celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puțin 50 de deputați sau de cel puțin 25 de senatori, precum și, din oficiu, asupra inițiativelor de revizuire a Constituției;”

Constituție, art. 146 lit. d)
„hotărăște asupra excepțiilor de neconstituționalitate privind legile și ordonanțele, ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial; excepția de neconstituționalitate poate fi ridicată și direct de Avocatul Poporului;”

Constituție, art. 146 lit. e)
„soluționează conflictele juridice de natura constituțională dintre autoritățile publice, la cererea Președintelui României, a unuia dintre președinții celor două Camere, a primului-ministru sau a președintelui Consiliului Superior al Magistraturii;”

Constituție, art. 147 alin. (4)
„Deciziile Curții Constituționale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor.”

Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară (forma consolidată din 31.12.2025)

Legea nr. 304/2022, art. 2 alin. (2)
„Justiția se realizează prin următoarele instanțe judecătorești: a) Înalta Curte de Casație și Justiție; b) curți de apel; c) tribunale; d) tribunale specializate; e) instanțe militare; f) judecătorii.”

Legea nr. 304/2022, art. 5 alin. (1)
„Ministerul Justiției contribuie la buna organizare și administrare a justiției ca serviciu public și exercită atribuțiile de autoritate centrală în domeniul cooperării judiciare internaționale, în limita competențelor prevăzute de lege în sarcina sa.”

Legea nr. 304/2022, art. 5 alin. (2)
„Ministrul justiției exercită autoritatea constituțională sub care își desfășoară activitatea procurorii, în limita competențelor prevăzute de lege în sarcina sa.”

Legea nr. 304/2022, art. 5 alin. (3)
„Ministerul Justiției și Consiliul Superior al Magistraturii cooperează loial în exercitarea propriilor competențe referitoare la buna organizare și administrare a justiției ca serviciu public.”

Legea nr. 304/2022, art. 20 alin. (1)
„În România funcționează o singură instanță supremă, denumită Înalta Curte de Casație și Justiție, cu personalitate juridică și cu sediul în capitala țării.”

Legea nr. 304/2022, art. 21 alin. (1)
„Înalta Curte de Casație și Justiție se compune din: președinte, 2 vicepreședinți, 4 președinți de secții și judecători.”

Legea nr. 304/2022, art. 30 alin. (1)
„Conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție se exercită de președinte, 2 vicepreședinți și colegiul de conducere. Colegiul de conducere hotărăște cu privire la problemele generale de conducere ale instanței stabilite de lege în competența acestuia.”

Legea nr. 304/2022, art. 39 alin. (1)
„Curțile de apel sunt instanțe cu personalitate juridică, în circumscripția cărora funcționează mai multe tribunale și tribunale specializate, potrivit anexei nr. 1.”

Legea nr. 304/2022, art. 40 alin. (1)
„Tribunalele sunt instanțe cu personalitate juridică, organizate la nivelul fiecărui județ și al municipiului București, potrivit anexei nr. 1, și au, de regulă, sediul în municipiul reședință de județ.”

Legea nr. 304/2022, art. 40 alin. (2)
„În circumscripția fiecărui tribunal sunt cuprinse toate judecătoriile din județ sau, după caz, din municipiul București.”

Legea nr. 304/2022, art. 42 alin. (1)
„Judecătoriile sunt instanțe fără personalitate juridică, organizate în județe și în sectoarele municipiului București, potrivit anexei nr. 1.”

Legea nr. 304/2022, art. 48 alin. (1)
„Fiecare instanță judecătorească este condusă de un președinte care exercită atribuțiile manageriale în scopul organizării eficiente a activității acesteia.”

Legea nr. 304/2022, art. 48 alin. (2)
„Președinții curților de apel și ai tribunalelor exercită, de asemenea, atribuții de coordonare și control ale administrării instanței unde funcționează, precum și ale instanțelor din circumscripție.”

Legea nr. 304/2022, art. 65
„Curtea Militară de Apel funcționează în municipiul București, ca instanță unică, cu personalitate juridică, fiind condusă de un președinte ajutat de un vicepreședinte. Dispozițiile art. 54-56 se aplică în mod corespunzător, colegiul de conducere fiind format din președinte și doi judecători aleși pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor.”

Legea nr. 304/2022, art. 66 alin. (1)
„Ministerul Public își exercită atribuțiile în temeiul legii și este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.”

Legea nr. 304/2022, art. 66 alin. (2)
„Procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiilor legalității, imparțialității și controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției, în condițiile legii.”

Legea nr. 304/2022, art. 69 alin. (2)
„Conducătorul unui parchet este subordonat conducătorului parchetului ierarhic superior din aceeași circumscripție.”

Legea nr. 304/2022, art. 75 alin. (1)
„Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție coordonează activitatea parchetelor din subordine, îndeplinește atribuțiile prevăzute de lege, are personalitate juridică și gestionează bugetul Ministerului Public.”

Legea nr. 304/2022, art. 75 alin. (2)
„Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ajutat de un prim-adjunct și un adjunct.”

Legea nr. 304/2022, art. 85 alin. (1) teza I
„În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție funcționează Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, ca structură autonomă, cu personalitate juridică, specializată în combaterea criminalității organizate și terorismului.”

Legea nr. 304/2022, art. 85 alin. (1) teza a IV-a
„Atribuțiile, competența, structura, organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sunt stabilite prin lege specială.”

Legea nr. 304/2022, art. 85 alin. (2) teza I
„Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism este condusă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin intermediul procurorului-șef al acestei direcții.”

Legea nr. 304/2022, art. 93 alin. (1) teza I
„În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție funcționează Direcția Națională Anticorupție, ca structură autonomă, cu personalitate juridică, specializată în combaterea infracțiunilor de corupție.”

Legea nr. 304/2022, art. 93 alin. (1) teza a IV-a
„Atribuțiile, competența, structura, organizarea și funcționarea Direcției Naționale Anticorupție sunt stabilite prin lege specială.”

Legea nr. 304/2022, art. 93 alin. (2) teza I
„Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție conduce Direcția Națională Anticorupție prin intermediul procurorului-șef al acestei direcții.”

Legea nr. 304/2022, art. 100 alin. (1)
„Pe lângă fiecare curte de apel, tribunal, tribunal pentru minori și familie și judecătorie funcționează un parchet.”

Legea nr. 304/2022, art. 100 alin. (3)
„Parchetele de pe lângă curțile de apel și parchetele de pe lângă tribunale au personalitate juridică. Parchetele de pe lângă tribunalele pentru minori și familie și parchetele de pe lângă judecătorii nu au personalitate juridică.”

Legea nr. 304/2022, art. 114 alin. (1)
„Institutul Național al Magistraturii este instituția publică cu personalitate juridică, aflată în coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii, care realizează formarea inițială a judecătorilor și procurorilor, formarea profesională continuă a judecătorilor și procurorilor în funcție, formarea formatorilor, în condițiile legii, precum și organizarea și desfășurarea examenelor sau concursurilor, în condițiile legii.”

Legea nr. 304/2022, art. 115 alin. (1)
„Institutul Național al Magistraturii este condus de un director, ajutat de 2 directori adjuncți, numiți și revocați de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.”

Legea nr. 304/2022, art. 115 alin. (3)
„Directorul răspunde în fața Plenului Consiliului Superior al Magistraturii de întreaga activitate a Institutului Național al Magistraturii.”

Legea nr. 304/2022, art. 116 alin. (1)
„Directorul Institutului Național al Magistraturii și directorii adjuncți sunt numiți de Consiliul Superior al Magistraturii, pentru un mandat de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii în condițiile prezentului articol.”

Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor (forma consolidată din 02.03.2026)

Legea nr. 303/2022, art. 61 alin. (1)
„Judecătorii și procurorii care au promovat examenul de capacitate sunt numiți de Președintele României, la propunerea secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, pe posturile de judecător sau procuror la instanțele sau parchetele unde au fost numiți ca stagiari.”

Legea nr. 303/2022, art. 61 alin. (3)
„Președintele României nu poate refuza numirea în funcție a judecătorilor și procurorilor prevăzuți la alin. (1).”

Legea nr. 303/2022, art. 142 alin. (1)
„Președintele, vicepreședinții și președinții de secție ai Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt numiți de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii dintre judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție care au funcționat la această instanță cel puțin 2 ani și care nu au fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani, cu excepția cazurilor în care a intervenit radierea sancțiunii disciplinare.”

Legea nr. 303/2022, art. 142 alin. (2)
„Numirea în funcțiile prevăzute la alin. (1) se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, în același mod.”

Legea nr. 303/2022, art. 144 alin. (1)
„Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție și al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, adjuncții acestora, procurorii-șefi de secție ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ai Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sunt numiți de Președintele României, la propunerea ministrului justiției, cu avizul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 15 ani în funcția de procuror sau judecător, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, în același mod. Art. 128 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.”

Legea nr. 303/2022, art. 148 alin. (4)
„Președintele României poate refuza, motivat, numirea în funcțiile de conducere prevăzute la art. 144 alin. (1), aducând la cunoștința publicului motivele refuzului. Decretul Președintelui României de numire în funcție sau refuzul motivat al acestuia se emite în maximum 60 de zile de la data transmiterii propunerii de către ministrul justiției.”

Legea nr. 303/2022, art. 150 alin. (1)
„Numirea în funcțiile de președinte la judecătorii, tribunale, tribunale specializate și curți de apel, precum și numirea în funcțiile de procuror general al parchetului de pe lângă curtea de apel și prim-procuror al parchetului de pe lângă tribunal, tribunal specializat sau judecătorie se face numai prin concurs sau examen organizat, ori de câte ori este necesar, de Consiliul Superior al Magistraturii, cu sprijinul Institutului Național al Magistraturii.”

Legea nr. 303/2022, art. 150 alin. (3)
„Numirea în funcții de conducere la judecătorii, tribunale, tribunale specializate și curți de apel, precum și la parchetele de pe lângă acestea se face prin hotărâre a Secției pentru judecători, respectiv a Secției pentru procurori, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii, o singură dată, în condițiile prevăzute la alin. (1) și (2).”

Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii (forma consolidată din 31.10.2023)

Legea nr. 305/2022, art. 1 alin. (2)
„Consiliul Superior al Magistraturii este independent și se supune în activitatea sa numai legii. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii răspund în fața judecătorilor și procurorilor pentru activitatea desfășurată în exercitarea mandatului.”

Legea nr. 305/2022, art. 2
„Consiliul Superior al Magistraturii are personalitate juridică și sediul în municipiul București.”

Legea nr. 305/2022, art. 3 lit. c)
„președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, reprezentant al puterii judecătorești, ministrul justiției și procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, care sunt membri de drept ai Consiliului Superior al Magistraturii.”

Legea nr. 305/2022, art. 23 alin. (1)
„Consiliul Superior al Magistraturii funcționează ca organ cu activitate permanentă. Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii se iau în plen sau în secții, potrivit atribuțiilor care revin acestora.”

Legea nr. 305/2022, art. 24 alin. (1)
„Consiliul Superior al Magistraturii este condus de președinte, ajutat de un vicepreședinte, aleși de plen, în prezența a cel puțin 15 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, cu votul majorității membrilor prezenți, dintre judecătorii și procurorii prevăzuți la art. 3 lit. a), care fac parte din secții diferite, pentru un mandat de un an. Mandatul președintelui nu poate fi reînnoit.”

Legea nr. 305/2022, art. 24 alin. (5) lit. f)
„sesizează Curtea Constituțională în vederea soluționării conflictelor juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice;”

Legea nr. 305/2022, art. 29 alin. (6)
„Hotărârile prevăzute la alin. (5) pot fi atacate cu contestație de orice persoană interesată, în termen de 15 zile de la comunicare sau de la publicare, la Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Contestația se judecă în complet format din 3 judecători. Hotărârea prin care se soluționează contestația este definitivă.”

Legea nr. 305/2022, art. 37 lit. d)
„numește și revocă directorul și directorii adjuncți ai Institutului Național al Magistraturii și desemnează judecătorii și procurorii care vor face parte din Consiliul științific al Institutului Național al Magistraturii;”

Legea nr. 305/2022, art. 37 lit. f)
„numește și revocă directorul și directorii adjuncți ai Școlii Naționale de Grefieri;”

Legea nr. 305/2022, art. 40 alin. (1) lit. a)
„propun Președintelui României numirea în funcție și eliberarea din funcție a judecătorilor și procurorilor;”

Legea nr. 305/2022, art. 40 alin. (1) lit. d)
„numesc în funcții de conducere judecătorii și procurorii, în condițiile legii;”

Legea nr. 305/2022, art. 40 alin. (2)
„Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii numește și revocă din funcție președintele, vicepreședinții și președinții de secții ai Înaltei Curți de Casație și Justiție.”

Legea nr. 305/2022, art. 40 alin. (3)
„Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii avizează, în condițiile legii, propunerea ministrului justiției de numire și revocare a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, primadjunctului și adjunctul acestuia, procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție și al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, adjuncților acestora, procurorilor șefi de secție ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ai Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.”

Legea nr. 305/2022, art. 44 alin. (2)
„Acțiunea disciplinară în cazul abaterilor săvârșite de judecători și procurori se exercită de Inspecția Judiciară, prin inspectorul judiciar.”

Legea nr. 305/2022, art. 51 alin. (3)
„Împotriva hotărârilor prevăzute la alin. (1) se poate exercita recurs în termen de 15 zile de la comunicare de către judecătorul sau procurorul sancționat ori, după caz, de Inspecția Judiciară. Competența soluționării recursului aparține Completului de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție. Din Completul de 5 judecători nu pot face parte membrii cu drept de vot ai Consiliului Superior al Magistraturii sau judecătorul sancționat disciplinar.”

Legea nr. 305/2022, art. 66 alin. (1)
„Inspecția Judiciară funcționează ca structură cu personalitate juridică în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, cu sediul în municipiul București.”

Legea nr. 305/2022, art. 66 alin. (2)
„Inspecția Judiciară acționează potrivit principiului independenței operaționale, conferit de prezentul titlu, în raport cu Consiliul Superior al Magistraturii, instanțele judecătorești, parchetele de pe lângă acestea și în relația cu celelalte autorități publice, exercitându-și atribuțiile de analiză, verificare și control în domeniile specifice de activitate, în temeiul legii și pentru asigurarea respectării acesteia.”

Legea nr. 305/2022, art. 66 alin. (3)
„Inspecția Judiciară este condusă de un inspector-șef numit din rândul judecătorilor, ajutat de un inspector-șef adjunct numit din rândul procurorilor.”

Legea nr. 305/2022, art. 69 alin. (1)
„Inspectorul-șef și inspectorul-șef adjunct sunt numiți de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii dintre inspectorii judiciari în funcție cu o vechime de cel puțin un an în funcția de inspector judiciar, în urma unui concurs care constă, în această ordine, în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere respective și într-o probă scrisă tip grilă privind managementul, comunicarea, resursele umane, capacitatea candidatului de a lua decizii și de a-și asuma răspunderea și rezistența la stres.”

Legea nr. 305/2022, art. 69 alin. (4)
„Mandatul inspectorului-șef și al inspectorului-șef adjunct este de 3 ani și poate fi înnoit o singură dată, cu respectarea prevederilor alin. (1). Mandatul de inspector judiciar se prelungește de drept până la expirarea mandatului de inspector-șef sau inspector-șef adjunct.”

Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată (forma consolidată din 08.12.2023)

Legea nr. 47/1992, art. 1 alin. (3)
„Curtea Constituțională este independentă față de orice altă autoritate publică și se supune numai Constituției și prezentei legi.”

Legea nr. 47/1992, art. 7 alin. (1)
„Curtea Constituțională are un președinte ales prin vot secret, pentru o perioadă de 3 ani, cu majoritatea voturilor judecătorilor, în termen de 5 zile de la înnoirea Curții.”

Legea nr. 47/1992, art. 7 alin. (2)
„Mandatul președintelui poate fi reînnoit.”

Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate (forma consolidată din 02.03.2026)

Legea nr. 567/2004, art. 11 alin. (1)
„Școala Națională de Grefieri este o instituție publică, cu personalitate juridica, aflata în coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii, care realizează formarea inițială a grefierilor și a celuilalt personal auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și formarea profesională continuă a acestora, în condițiile legii.”

Legea nr. 567/2004, art. 12 alin. (1) partea introductivă
„Școala Națională de Grefieri este condusă de consiliul de conducere, care este format din 9 membri, astfel:”

Legea nr. 567/2004, art. 12 alin. (1) lit. f)
„directorul Școlii Naționale de Grefieri, care face parte de drept din consiliul de conducere și prezidează ședințele acestuia.”

Sursa legilor: Portalul legislativ (legislatie.just.ro), consultat la 28.09.2026. Harta nu include numele persoanelor aflate în funcție.

Înapoi la hartă